Legea dării în plată: BNR ia apărarea băncilor

Legea dării în plată: BNR ia apărarea băncilor
Publicat: 02/12/2015, 16:33
Actualizat: 05/02/2016, 16:28

„Autorii insistă în discursul public pe ideea micii locuințe cu caracter rezidențial. În schimb, evită în textul legii orice circumstanțiere a imobilului ce face obiectul dării în plată. E puțin probabil să vedem o rată însemnată de dări în plată ale locuințelor; experiența de până acum arată că debitorii fac efortul de a plăti, iar băncile evită greșeala de a executa silit apartamentele în care locuiesc debitorii ce nu dețin alte imobile. Și atunci, cine va beneficia? În mod logic, principalii beneficiari vor fi cei bogați, nu cei săraci”, apreciază Olteanu într-o opinie publicată pe blogul băncii centrale.

El apreciază că neîndeplinirea unei obligații asumate prin contract, fără să fie invocată existența unui abuz al celeilalte părți și fără să fie invocată măcar imposibilitatea de executare, nu este un drept.

„Putem, ca societate, să acceptăm că cei în nevoie să fie ajutați să își îndeplinească obligațiile. Nu cred că o societate cu valori solide poate accepta să fie ajutați cei care nu au nevoie”, spune Olteanu.

Totodată, viceguvernatorul a subliniat că autorii actului normativ „au refuzat sistematic” introducerea unui plafon de venituri pentru debitor („acum beneficiază atât șomerii, cât și bancherii”), a unui plafon valoric pentru bunul dat în plată („acum se aplică pentru garsoniere și pentru palate, pentru petice de pământ și pentru bărăgane”), precum și condiția ca debitorul să nu mai dețină alte bunuri imobile („acum se aplică și celui care are un singur apartament și locuiește în el, și celui cu mai multe case sau terenuri”).

El a arătat că singura lege de acest fel existentă a fost aplicată în Spania, dar prevede toate aceste tipuri de plafoane și impune condiții „puternic restrictive”.

„Desigur, refuzul inițiatorilor de a lua în considerare experiența singurei alte legi din Europa poate fi pus pe seama neprofesionalismului dublat de orgoliu, ceea ce în cazul avocatului Piperea este credibil. Lucrurile devin însă dubioase atunci când observăm că și în alte proiecte aflate pe circuitul de adoptare, precum proiectul privind scăderea ratelor sau cel privind conversia creditelor acordate în franci elvețieni, am observat același refuz de introducere a unor plafoane. Observ, altfel spus, un discurs public destinat să mascheze introducerea discretă a celor care nu au nevoie în mecanisme de ajutor pentru cei în nevoie”, a menționat Olteanu.

Potrivit oficialului BNR, consecința legii pe termen scurt este o chestiune financiară, care se rezolvă întotdeauna, însă cineva trebuie să plătească. El apreciază că problema mai gravă este pe termen lung, unde consecința legii este una socială.

„Ușurarea poverii pentru dezvoltatorii imobiliari de astăzi va cauza îngreunarea accesului la locuințe pentru tinerii de mâine. (…) Consecința dramatică a adoptării acestei legi va fi creșterea cerințelor de avans la creditele ipotecare până acolo unde acesta să acopere riscul de dare în plată. O evaluare pesimistă poate duce avansul astfel impus până la 50% din credit, una optimistă îl va situa peste 35%”, mai spune Olteanu.

Proiectul de lege care permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă și nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat a fost adoptat miercuri, 25 noiembrie, de Camera Deputaților, în calitate de for legislativ decizional.

Proiectul a fost adoptat cu 233 de voturi „pentru”, o abținere și un vot „împotrivă”.

Potrivit prevederilor legii, o persoană care s-a împrumutat la bancă și nu mai poate plăti datoria poate să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat, banca nemaiputându-se îndrepta către alte bunuri sau venituri.

Proiectul a fost inițiat de deputatul PNL Daniel Zamfir și la care a contribuit avocatul Gheorghe Piperea, fiind semnat de alți aproape 140 de parlamentari PNL, PSD, UDMR, ALDE și ai minorităților.

„Proiectul de lege oferă posibilitatea unei persoane care s-a împrumutat la bancă și nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii bunul care a fost ipotecat, atât și nimic mai mult. Deci, banca nu poate să se îndrepte decât către bunului ipotecat, nu ca acum către toate proprietățile, veniturile actuale și viitoare, așa prevede legea”, a afirmat Zamfir, spunând că nu doar clientul, ci și banca ar trebui să își asume riscul devalorizării.

Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului în care anunță decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale și ale executorului judecătoresc sau avocatului, după caz, vor fi suportate de debitor. După comunicare deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanții personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Proiectul de lege prevede că la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

Proiectul de lege va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare, dacă nu va fi atacat la Curtea Constituțională.

Bancherii și asociațiile acestora au criticat dur legea, spunând că periclitează piața creditului imobiliar prin restricționarea drastică a accesului la finanțare, având efecte și asupra dezvoltatorilor imobiliari și sectorului contrucțiilor.

„Legea adoptată induce riscuri sistemice sectorului bancar din România, având impact asupra stabilității financiare a acestuia prin afectarea solvabilității băncilor cu posibile consecințe asupra deponenților. În plus, această lege generează impact direct asupra bugetului statului prin intermediul programului Prima Casă, care este garantat de FNGCIMM în proporție de 50%”, a transmis Asociația Română a Băncilor (ARB) după adoptarea actului normativ de către Camera Deputaților.

Organizația bancară consideră că legea contravine prevederilor din Constituție, dreptului european în vigoare, respectiv Directivei 17/2014, și Codului Civil. Astfel, legea încalcă principiile neretroactivității, predictibilității și proporționalității legii, precum și dreptul de proprietate prevăzute de Constituția României.

„Acest articol urmărește să clarifice poziția juridică a BNR în raport cu propunerea legislativă privind darea în plată. Este o încercare de a explica în mod corect și în limbaj accesibil. Poziția oficială va ajunge, pe căile normale, la Președinție. Remarcile privitoare la interese nelegitime servite de această propunere vor fi transmise organelor în drept. În fine colegii de la Direcțiile de specialitate se vor ocupa în aceste zile de demontarea afirmațiilor false referitoare la numărul de persoane cu datorii restante, la numărul de familii aflate în pericol să își piardă locuința și alte asemenea cifre aruncate în dezbatere cu grave neglijente privitoare la ordinul de mărime”, a notat viceguvernatorul BNR în preambulul articolului.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Cum a ajuns „Regele Cripto” al Canadei, care trăia în vile de lux și conducea...
Mircea Geoană nici nu și-a depus candidatura, dar caraghiosul grăsuț a intrat în scenă. Penibilul...
Prima reacție milionarului Dorin Mateiu, bărbatul de 57 de ani care s-ar iubi cu Simona...
El este fotbalistul român care a murit în accidentul cumplit de la Băița. Denis nu...
Bizara poveste a lui Kaitlin. Logodnicul ei a făcut infarct în ziua nunții, iar apoi...
România, lovită de ciclonul devastator din Italia! Cod roșu de fenomene extreme
Brigitte Macron, secretul unei siluete de invidiat la 71 de ani. Ce alimente consumă Prima...
Au străbătut mări şi ţări pentru fântânile arteziene din Capitală. Reacţia unor turişti străini când...
O cunoscută influenceriță și-a pus sora geamănă să o înlocuiască la serviciu pentru a putea...
O navă cu 11 persoane la bord s-a scufundat în Marea Neagră. Trei marinari sunt...
Acum păpușă, în trecut mătușă! Cum arăta Inna înainte să fie celebră
Pe ce șosele îți trebuie rovinietă? Este obligatorie pe DN-urile ce trec prin localitate?
Noua axă a răului? Vladimir Putin şi Xi Jinping şi-au promis să coopereze împotriva SUA...
A fost GĂSIT un alt PĂMÂNT? Cât de aproape se ASCUNDE PLANETA?
Gestul INTERZIS la volan! NU ai voie să faci așa ceva în mașină
Cine a câștigat marele trofeu Chefi la cuțite! La cine a mers trofeul și cine...
Virginia, întrebare neașteptată pentru Patrick: „Patrick, îți pare rău că m-ai chemat la camera roșie?”
Care au fost primele cuvinte rostite de Florin Piersic, după ce s-a trezit din anestezie?...
BANCUL ZILEI. Bulă e cu o tipă în pat. Gagica: - Bulă, ai un clopoțel...
Speranța de viață globală ar putea crește cu pâna la 5 ani până în 2050
×